Nu te mai rupe in bucati sa  dai la altii  ca intr-o zi ai sa te cauti si n-ai sa-ti mai dai de urma.

 

Nu de putine ori renuntam in favoarea celuilalt,  sa-i fie lui/ ei bine,  iac cand facem asta, de fapt ne ranim pe noi, ne lezam pe noi, ne dispensam de o bucata din noi.

Am facut   si eu asta, nu am sa povestesc   de vindecare decat din boala mea.

Acum  cand ma uit in oglinda si-mi vad firele  albe ce cauta sa se ascunda intre cele inca tineresti ma uit in urma si … nu mai dau de mine.

s604x0_descult_prin_iarbaUnde oare m-am pierdut, pe unde  m-am imprastiat in mii de bucati cand am zis ,, da,, de dragul lui, cand ma zis ,,bine,,  de dragul tau, cand am venit eu prima la intalnire sa nu te las sa astepti, mai bine astept eu inghetandu-mi piciarele  iarna in ger sau topindu-ma sub soarele dogoritor al unei amiezi de vara,  cand  cu mana mea ti-am oferit tie marul cel mare si  frumos iar eu am inghitit in sec  dintr-o zbarcitura de mar  pe care l-am curatat de stricaciune.

De ce oare m-am facut asa de putina, asa de mica si asa degeaba in fata ochilor propriului  meu  suflet care  ma tine aici pe pamant  si  care-i satul de-acuma de atata spurcaciune cata a indurat din cauza unei minti stricate, ce a trait dupa legile lu# altii, uitand de  Dumnezeul    din el.

suflet A uitat  sa se iubeasca, a uitat sa-si daruiasca ce e mai bun,  a uitat de sine,  cine stie pe unde, prin ce unghere  maturat de cei carora m-am daruit   si care acum  cauta  farasul sa-mi arunce bucatile de inima  la gunoi.

Lasa,  nu va obositi,  ma duc eu sa le adun cu mainile goale,   lacrimand  am sa le spal  si cu balsam de mangaiere  am sa le lipesc –napoi si peste, am sa pun  un zambet, sa nu se vada …

Dar de ce sa nu se vada, ba sa se vada, ca  am stiut sa daruiesc si   cine va sti sa primeasca  va straluci  ca soarele si cine nu, se va duce pe pustii din ochii mei ca piaza rea, ca de azi eu nu mai rup  bucati  din  mine sa ma dau la altii ca iata, inca imi caut urma si  nu mai  dau de ea…

Phoenix-ul s-a nascut din cenusa!

ganditorulAzi, 21.05.2019  ma iau cu gandul si  ma duc cat pot pana la inceputuri, ca parca ma indeamna ceva  si  facand o reprospectiva a  zilelor mele pe pamant constat ca  abuzul a facut parte din existenta mea de parca ar fi vrut ca prin prezenta lui  sa ma obisnuiasca cu efectele sale, unii spun  ca se chiama ,,imunizare ,,…   ( sa se imunizeze ei)

Dar nu, toate mi-au aratat cata putere  zace in om si  cat ma iubeste viata pe mine ( si  cred  te vei regasi si tu in aceste randuri).

Inca din primele zilisoare cand un microb puternic vroia sa ma nimiceasca.  Aveam 6 saptamani cand Proteus (asa se numeste microbul), primul abuzator in viata pamanteana avea sa imi puna credinta si puterea la incercare.

Multi copilasi nu rezistau, insa Dumnezeul din mine  la rapus dupa nenumarate perfuzii si zile in care am stat in reanimare, cand medicii dadeau din umeri iar inimiaora mea  lupta pentru  viata pe care o iubeam  si care  abia palpaia  in trupusorul  fragil  al unui abia nascut ca mine. Continue reading

Bine de facut pana in 30 de ani!

 

  tinerete-fara-batraneteCe nu traim la timp nu mai traim niciodata!                                                             (Octavian Paler)

Vad  aceste cuvinte si  parca  am inghetat pentru  cateva clipe.

Cad asa, intr-un soi de meditatie  din care ma trezeste ecoul catorva lucruri uitate undeva intr-un ungher de  speranta ,,candva o sa fac si asta,,… si a ramas numai ecoul.

Imi spun acum : Daca as avea un copil l-as invata, i-as spune   cate in  luna si in stele   cum sa traisca si mai ales cand,  insa copil nu am  si nu e bine sa-i spui nimanui cum sa trasica si cand pentru  ca tot asa  un iluminat spunea  ( cu aproximatie ): ceea ce vedeti voi in mine e despre voi, ceea ce vad eu in voi e despre mine.

Deci nu as face decat sa proeictez dorintele si  frustrarile si of-urile  si aha-urile mele intr-un zbor de aripi nou( copilul) ce poate  nici macar pentru odihna nu se va aciua pe ramura intinsa de copacul vietii mele, el are   alte infinituri   sa bucure cu zborul lui magnific, de ce s-ar opri daca aripile  il inalta cu bucurie atat de sus.

Asadar am ramas sa va spun voua, ca bine ar fi    ca pana la 30 de ani sa traim   facand cateva lucruri:

  • facSa-ti faci toate scolile cate le vrei, facutate, mastere, doctorate, urca, urca cat mai sus dar numai daca simti ca-ti place si-ti  vine usor, altfel, acela nu e drumul tau.

Continue reading